Boala romanului - renovarile

Multi se bucura in perioada asta pentru ca vine weekendul. Eu nu pot spune ca ma bucur pentru ca de aproape o luna de zile traiesc intr-o gramada de moloz si praf. Asa e casa mea. Si asta pentru ca am parte de renovari, zugraveli, modificari si tot tacamul.

Nu m-as supara asa tare daca nu ar trebui sa stau sa astept dupa toti instalatorii lu' peste de care depind atunci cand vine vorba de schimbat chiuveta, robineti, toaleta, si inlocuit cada cu cabina de dus. Din cauza instalatorilor a trebuit sa stau cu baia in debandada aproape o luna de zile. Am ajuns la concluzia ca instalatorii sunt mari incurca lume pentru ca daca ii suni ba zic ca vin azi, ba ca vin maine, ba ca vin peste o saptamana si tot asa stai la mana lor.
In clipa de fata macar baia a reusit sa fie cat de cat pusa la punct (daca se poate numi asa doar faianta pusa si un vas de toaleta). In rest sufrageria e plina de cartoane, nailoane si praf care spre disperarea mea intra nestingherit si in laptop, dormitorul e si mai plin de praf, balconul e plin de haine.
Imi vine sa plec de acasa si sa nu mai stiu nimic pana nu e totul pus la punct.

Trendul asta cu zugravelile vad ca este in floare in perioada asta. Nici nu stiu cati prieteni sau cunostinte am auzit ca sunt in renovari cu apartamentele.
Totusi stau si ma intreb... unii oare fac asta pentru ca e necesar sau pur si simplu din cauza simtului de turma care ii cuprinde din ce in ce mai des pe romani? Hai sa-i dam inainte cu renovarile cat se mai poate ca din octombrie, conditiile de creditare la banci devin mai dure.
Oare asta sa fie motivul?
Nu stiu daca o sa aflu un raspuns foarte curand. Pana una alta intrebarea care trebuie sa ma framante este unde o sa dorm, pentru ca observ din ce in ce mai ingrozit ca am spatiu din ce in ce mai mic de dormit si nici sa ma odihnesc nu mai pot.

Despre timp si scrisori

Astazi am realizat ca o simpla scrisoare poate strica multe. O simpla scrisoare poate dezlega ceea ce aducea candva doi oameni impreuna. O simpla scrisoare poate strica magia. Pur si simplu cateva ganduri insirate pe o hartie pot face asta.

Uneori este mai bine ca persoana de langa noi sa nu stie ceea ce simtim pentru ea, mai ales o persoana care in trecut a suferit foarte mult. E mai bine sa nu mai scriem mailuri sau scrisori. E mai bine fara, e bine sa nu exprimam ceva pana nu este momentul potrivit. E mai bine sa lasam acea magie sa isi faca treaba si timpul sa decida daca trece in favoarea sau impotriva noastra.

Pana acum timpul s-a dovedit a fi cel mai mare dusman al meu mai ales pentru ca trece impotriva mea, dar nu ma supar... pentru ca va veni o vreme cand il voi razbuna, o vreme in care timpul nu va mai conta, o vreme in care zilele si noptile nu vor mai avea nicio relevanta pentru ca el, timpul, nu va mai exista.

Poza zilei

Astazi am umblat hai-hui prin oras cu cel mai bun prieten al meu. Mergand pe Bulevardul Nicolae Balcescu, am prins 2 cetateni pe care i-am fotografiat.




























Se pare ca unora le prieste aerul curat si racoros de duminica de pe Bulevardul Balcescu. Si asta mai ales pentru ca e liniste. Multumim pe bune autoritatilor locale pentru ca opresc circulatia in zona mai sus mentionata. Somn usor celor care vor sa traga un pui de somn in aer liber! :)

O saptamana cat mai frumoasa si mai usoara!

Cum percep alesii nostri intarirea monedei nationale

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris ceva. Stiu... dar am mentionat si in alt articol ca o sa scriu atunci cand o sa am ceva de spus. Nu vreau sa mai umplu blogul cu toate prostiile. Lipsa de timp m-a impiedicat sa mai scriu anumite chestii, dar o sa-mi fac timp acum, in pauza pe care o am la radio.

Citeam prin ziarele de saptamana asta ca domnul Mugur Isarescu, presedintele BNR, vrea sa mareasca dobanzile la credite, in special cele in valuta, pentru a reduce consumul romanului. In acelasi timp, domnul Calin Popescu Tariceanu, primul ministru al Romaniei, spune ca o sa ia masuri pentru ca salariile sa nu mai creasca decat foarte putin acolo unde este nevoie, iar la altii deloc.
Pentru ce toate astea? Pentru intarirea leului, deci pentru intarirea economiei.
De cealalta parte, romanii sunt nemultumiti pentru faptul ca se confrunta cu scumpiri, noi taxe si impozite si alte probleme pe care le avem cu totii zi de zi.
Asadar, alesii nostri prefera ca noi sa murim de foame pentru ca leul sa se intareasca. Nu mai avem voie sa cumparam nimic, nu mai avem voie sa facem credite pentru a cumpara bunuri, nu mai avem voie sa nimic. Simplu.

Citeam in dimineata asta urmatoarea stire:

Organizarea summitului NATO la Bucuresti le-a pricinuit deja neplaceri senatorilor si deputatilor. Restaurantul din Palatul Parlamentului a intrat in renovare, asa ca alesii vor fi nevoiti sa ia masa intr-o alta locatie, unde preturile sunt mai mari.

Mare le-a fost nedumerirea, ieri, senatorilor si deputatilor cand au vazut ca restaurantul lor gen 'impinge tava' are lacat pe usa. Ei au fost invitati sa-si astampere foamea in Restaurantul Brancovenesc, local frecventat destul de rar de alesi, dat fiind faptul ca aici preturile sunt aproape duble. Asa ca daca in decembrie cu 7 lei isi luau o portie de ciorba si felul doi, acum scot din buzunar cam 14 lei. 'E mult mai scump aici, dam aproape dublu pe mancare, dar asta este, nu avem ce face. Unde sa mancam?', ne-a spus deputatul PL-D Marcel Romanescu. Spre norocul parlamentarilor situatia se va remedia dupa summitul NATO, din 2-4 aprilie, cand vechiul restaurant va fi repus in functiune.

Sursa: Libertatea

Ia uite cine se plange acum. Tocmai alesii nostri. Tocmai smecherii care dau tunuri de milioane de euro si au conturi de alte milioane de euro, pe langa vile, masini, actiuni in diverse companii, etc.
Pai bai alesilor... daca voua 14 lei vi se pare mult pentru 2 feluri de mancare, noi ce mama noastra sa mai zicem cu atatea cheltuieli pe care le avem, cu conditiile dure de a face credite si cu noile scumpiri? V-ati invatat bine... sa aveti bani multi da' sa vreti moca. Daca sa poate cat mai moca. SA VA FIE RUSINE!! Stiti ce-i aia? Uitati-va in DEX. Stiti ce-i ala? Dictionarul explicativ al limbii romane. Ca multi dintre voi habar nu au sa vorbeasca limba romana corect.
Ati vandut fabricile noastre, ati vandut uzinele, ati distrus tot ce sustinea economia romaneasca si acum voi vreti sa tragem dupa tampeniile pe care le faceti voi? Sa fiti de tot cacatul!
Abia astept alegerile sa pun stampila in alta parte. Chiar daca nu o sa am de unde sa aleg ceva bun, dar cu siguranta voi alege altceva, pentru ca m-am saturat de cacaturile voastre.
Faceti ceva constructiv daca vreti o economie buna. Faceti fabrici, faceti firme... faceti ceva, creati locuri de munca. Asa se sustine o economie, nu facand tot felul de manevre care sa ne impiedice pe noi sa facem credite sau sa tineti salariul in loc in timp ce preturile explodeaza, iar unele fabrici zac, parasite de ani de zile.

Dar daca ma gandesc mai bine... de ce ati face voi asta? Voi aveti bani multi, conturi in banci, masini... de toate. Va doare-n basca pe voi de romanu' de rand.
Asta nu o sa mai tina decat pana la alegeri. Pentru ca in final... tot romanul are puterea.

Lumea a treia ...

Mi-era dor sa mai scriu si eu despre tara de poveste in care ne ducem zilele. As fi vrut sa scriu ca traim, dar suntem mult prea departe de ceea ce se numeste "trai decent". Si nu in Occident, chiar mai aproape de noi sau in tari din lumea asta in care nu credeam ca voi vedea vreodata civilizatie.

Duminica, 20 ianuarie, s-a dat startul editiei din acest an a Cupei Africii pe Natiuni la fotbal. Ok. "Si ce daca?" - ar spune unii. Din intamplare sunt cam microbist, dar nu ma asteptam sa vad la meciul de deschidere 75000 de oameni(pe stadion) asistand la meci. Si turneul e organizat de Ghana.(Care e cel mai mare stadion de la noi???)

Ce gandesc 9 din 10 cand pronunta Ghana? Muritori de foame, saracie, mizerie. Nici pe departe. Numai tabela stadionului - un ecran urias cu o diagonala cred ca de vreo 4 metri facea cat tot stadionul lui nea Bucur de la Gloriuta noastra. Atunci, sa avem pardon, sa nu-i mai consideram pe altii jegosi si din LUMEA A TREIA, ca nu stiu cate lumi mai trebuie sa progresam noi ca sa-i ajungem din urma.

Atunci ce sa mai spunem de Cehia, Slovacia, Ungaria, chiar Bulgaria? Nu am vazut pe viu niciuna din aceste tari si poate unii ma vor contrazice(poate chiar au dreptate), dar eu raman la parerea mea, ca mai avem multe prajituri de mancat - sa nu spun altfel -, vorba unui prieten de-al lui MOraleSs, pana vom scoate si noi capul in lume precum ghiocelul primavara...

Ganduri la sfarsit de an

Au mai ramas cateva ore din 2007. A sosit momentul sa ne gandim la planurile pentru 2008. Este o chestie care se face in fiecare tara de pe planeta asta. Fiecare din noi face un bilant al anului care se incheie si isi face o promisiune sau mai multe pentru anul care vine.
La capitolul realizari, pot spune ca am progresat din punct de vedere profesional si ma bucur pentru faptul ca am realizat unele chestii pe care altii nu le-au reusit sau incercat vreodata la radioul la care lucrez.

Pentru anul viitor imi propun sa ma perfectionez pe partea de IT si retelistica, sper sa progresez pe partea profesionala si sa ma apuc si de televiziune... evident cu mult succes si sa-mi vina mintea la cap pentru ca uneori sunt cu capul in nori si foarte distrat. De fapt daca ma gandesc mai bine, asta nu e un lucru rau. Imi mai propun sa ma pun darcu' o data pe slabit ca m-am facut cat un porc si sa am grija mai multa de ficatul meu, desi as prefera sa nu renunt la bere :)
Mai sper ca blogul sa aibe tot mai mult succes si sper sa imi ramana timp sa ma ocup de el si nu in ultimul rand, sa fie vizitat de oameni de calitate (deci de cat mai putini cretini). In acelasi timp ma gandesc sa maresc comunitatea Buzoianu pornita prin iunie 2007 si sa am cat mai multi membri activi care sa scrie la fel de incisiv, realist sau tampit cum scriu eu.
Imi mai propun sa ma ocup tot mai mult de XFM Romania si sa-l aduc la un nivel mare de audienta. As vrea sa ii fac si un site pe masura cu ajutorul unui priceput intr-ale web design-ului (aviz amatorilor).

Acestea fiind zise, inchei ultima postare pe Buzoianu din anul 2007. Probabil ca Ingrid o sa revina si ea cu cateva ganduri desi, stiu ca e ocupata in perioada asta prin Italia, asa ca in numele comunitatii Buzoianu va urez La multi ani, un 2008 de 2008 ori mai bun si cu 2008 mai multe realizari! Multa sanatate si multi bani, ca daca le avem pe astea, restul vine de la sine.
Aceleasi urari se duc si spre colegele mele din comunitatea Buzoianu adica Ingrid si Raluca M.

La multi ani inca o data si petrecere frumoasa! Ne citim la anu'!

Al treilea razboi mondial - Intre profetie si exagerare

Timpul a trecut. Suntem aproape de sarbatorile de iarna. In sufletul unora e bucurie, iar in sufletul altora nu este. Eu sincer parca nici nu mai simt ca vin sarbatorile. Nu mai este senzatia aceea unica. Nu mai exista acea bucurie si incep sa realizez cat de mult se schimba lumea. Ma gandesc la zapezile care erau acum cativa ani si acum le ducem dorul, ma gandesc la petrecerle care se incingeau cu prietenii acasa pe la cineva sau in discoteci.
Acum si discotecile si cluburile din oras sunt goale in weekend. Nu inteleg ce se intampla. Unde este toata lumea? Unde este atmosfera de alta data? Oare lumea asta se indreapta intr-o directie gresita?

Am citit azi in presa o chestie care pe de-o parte m-a socat dar pe de alta m-a lasat indiferent. S-ar zice ca un anume dr. Michael Rathford, american de felul lui, ar fi descifrat codul lui Nostradamus. Pornind de la ultimul manuscris descoperit al profetului, autorul prezinta o noua viziune asupra lumii de astazi, oferind informatii ce se vor exacte despre Cel de-al Treilea Razboi Mondial care ar urma sa se desfasoare intre 2008 si 2012.

Ar trebui sa ma ingrijorez sau sa mi se rupa? Daca va fi razboi suntem cu totii constienti ca vom iesi pe fronturi. Unii din noi se vor intoarce cu bine acasa, altii nu. Pe de alta parte se pare ca va fi un razboi apocaliptic, care se va duce cu unelte moderne, cu atacuri teroriste, etc. Dar oare nenea asta a descifrat bine codul? Stim foarte bine faptul ca mai toate manuscrisele mai mult sau mai putin sfinte, spun ceva despre un al treilea razboi mondial. La fel de bine stim faptul ca multi asteptau cu fiori reci pe sira spinarii, anul 2000, cand se zicea ca va fi Sfarsitul lumii.
Ei bine, asta nu s-a intamplat.

Se va intampla oare acest Al treilea razboi mondial? Sincer tind sa cred ca nu, cu toate ca o parte din mine trage sa creada ca se va intampla ceva. Pe plan extern apar tot mai multe conflicte, din orice prostie. Asa e omul. Nu poate trai in pace si armonie, trebuie sa-l manance undeva sa-l loveasca pe cel care "il ataca".

Am citit niste chestii foarte interesante despre razboiul asta, chestii care zic eu ca merita sa le stiti.
Gasiti mai multe facand un click AICI!

Voi ce ziceti? Este un alt rahat bagat pe gat de unii care vor sa sperie lumea sau sa fie "the real thing"?

Toamna in sufletul meu

Astazi veneam acasa de la radio, prin parcul Crang. Nu am mai fost de mult pe acolo. Am fost pur si simplu captat de peisajul auro-argintiu care ma inconjura. Era in aer o mireasma specifica de toamna si un aer umed, greu.
Si uite asa ma gandeam cum a mai trecut inca un an, cum a mai trecut pe langa mine inca un episod din viata mea... si e toamna. Sunt si putin deprimat in perioada asta, ma simt ciudat si nu inteleg de ce se intampla asta. Poate ca sunt eu prea sentimental, poate ca este vorba despre diverse chestii personale sau din cauza ca e toamna.
Anii trec din ce in ce mai repede. Care este rostul lor? Care este rostul nostru? De ce suntem aici?
La prima vedere par doar niste intrebari banale puse la deprimare.

Oare... ?

''Badante'' in Italia

Ma uit la batranica asta micuta, cu burtica mare si ma intreb, cum de am ajuns eu aici? Pardon, stiu cum am ajuns. Succesiune de evenimente mai mult sau mai putin placute, da'...am facut bine? Am facut rau?

Badante, in Italia, este o persoana care ajuta la menaj, nu chiar fata in casa, dar pe acolo... Cam asta fac majoritatea romancelor care lucreaza cu acte in regula sau la negru. In general este vorba despre o persoana in varsta, bolnava sau nu, de care trebuie avut grija. Mancat, spalat si alte cele. Am cunoscut cateva si vi le prezint si voua.

N. este din Deva si mai bine de 2 ani locuieste cu o babuta paralizata de care are mare grija, mai ales psihic vorbind. Rade si glumeste mereu, pentru a incerca sa o faca pe batranica sa uite ca abia mai poate vorbi si ca incet, incet, se duce. Nu are zile libere. Dar de la 13 la 16 merge in camera ei si poate primi vizitele compatrioatelor. Acolo se strang alte badante de prin vecini. La o barfa, o cafea si un plans. Pentru ca in Italia se plange mult.

K. este din Mangalia. Lucreaza 3 luni la un mosulica, dupa care o schimba alta K, tot din Mangalia, tot pentru 3 luni. Mosulica are cancer duodenal, dar mananca mult, iese la plimbare si vorbeste prostii. A, si nu trage apa la baie.

Experimentul social nr 3. Eu. Intr-o familie super cu aceasta batranica burtoasa care are osteoporoza si trebuie controlata sa nu faca miscari bruste si sa-si rupa te miri ce (data trecuta si-a fracturat femurul, mai inainte a facut rost de o proteza la un genunchi si mai inainte si-a fracturat coloana), pentru ca e cam nervoasa de felul ei.

Pentru aceasta treaba se castiga intre 400 si 1200 euro pe luna. Poti nimeri intr-o familie unde nu ti se da mancare. Unde ti se vorbeste urat. Unde se face confuzie intre badante si servante. Dar asa cum ei au nevoie de noi si noi avem nevoie de ei. Pentru ca nu numai ca iti trebuie nervi tari ca sa ingrijesti un batran sau bolnav. Iti trebuie si un pic de inima atunci cand salariul nu este motivant.

Starea de nespirit a zilei - Mesaj pentru GREGER

Azi e miercuri. Sunt plictisit si obosit si n-am chef de absolut nimic. Sunt atat de plictisit incat mi-e lene sa fac un playlist in winamp sa ascult o muzica mai linistita, asa ca ma multumesc cu XFM Olanda.

Ce ma enerveaza in schimb, e faptul ca in cadrul concursului de pe bloggeri.ro, (cei interesati ma puteti vota AICI) se fac fraude si nimeni nu vede. Desi in regulament vad scris "ATENTIE LA ILEGALITATI!Noi, bloggeri.ro, dispunem de statistici detaliate ale voturilor si in momentul in care vom observa ceva dubios, vom elimina imediat concurentul respectiv din competitie" nu vad niciun concurent eliminat.
Toti ii voteaza pe cei care au mai multe stelute peste ei, cu cat mai putine stelute, pentru a ajunge ei mai sus. Oare nimeni din "minunatul" juriu al concursului nu vede asta? Se pare ca nu. Sau poate nu se vrea a se vedea asta. Nu zic ca sunt cel mai bun, dar parca e o adevarata nesimtire acolo si nimeni nu face nimic. Dormiti fratilor, dormiti. Bloggeri care sunteti voi bloggeri in juriul ala... Oricum ma doare-n basca. Eu m-am inscris la concursul asta mai mult pentru promovare. In rest URA si LA GARA!
Si-asa nu ma mai mira nimic in blogosfera romaneasca, care (cacofonia nu este intamplatoare) devine din ce in ce mai de cacat.

In final, un mesaj pentru fostul meu coleg de la MIX FM Bucuresti, Cristian Greger (actualmente animator la Radio Brasov) care chiar m-a enervat si jur ca nu o sa mai sustin pe nimeni din comunitatea Voce in afara de Grupa 1408... Gregere, desi poate lumea te crede baiat de treaba, eu mi-am schimbat parerea despre tine bai baiatule. Nu ai pic de cuvant in tine. Dupa ce am crezut ca suntem prieteni, si te-am promovat pe blogul meu, acum nu merit sa fiu acolo la loc de cinste pe blogul tau nu? Cum isi fac blog alti fosti colegi din MIX ii pui in blogroll dar pe mine nu. Probabil ca nu sunt destul de bun pentru tine. Stii ce? Sa ma pupi acolo unde soarele nu ma lumineaza niciodata, decat atunci cand sunt dezbracat. Scriu articole prea acide? Mai bine asa decat articolele tale siropoase demne de baieti dosnici. Oricum nu mai scrii nimic interesant de 8 luni incoace. In afara de filmulete si poze nu mai vad nimic interesant. Nu mai am nevoie de nimic din partea ta niciodata. Vizitele din blogroll-ul tau ar fi fost oricum infime. Dar vad ca nici bun simt nu ai. Intelegi tu ce vreau sa zic. Nu ma mai cauta, nu-mi mai da mesaje sau mass-uri.
Aaaaa da... sa nu uit, ia toate cuvintele astea ca pe o ofensa personala! Hai ciao! M-am distrat destul cu tine!

Iar pentru voi cititori fideli, o sa revin mai pe seara cu noi postari mai interesante decat asta. Sper sa nu intervina ceva. Fiti pe faza!

Nervii zilei

Azi am avut una din acele zile absolut pline de nervi. Am pornit dis de dimineata spre munca sperand sa gasesc lucrurile aranjate dupa agitatia din ziua de vineri. O data ajuns in studioul de emisie, observ ca nu merge netul. Mi-am zis in gand ca iar e una din acele zile de care am avut parte in ultimele 3 saptamani. Adica net cu lingurita, emisiune cum se poate.
Ca un IT-ist competent, am zis sa sun la server si sa vorbesc cu baietii. Dar ce sa vezi? Nu raspunde nimeni (nu ma mai mira). Sun dupa asta la dispecerat, care ma paseaza la deranjamente. Mi s-a preluat sesizarea si urma sa-i astept pe baietii de la tehnic.
Intre timp, am observat ca serverul de net are o problema destul de greu de rezolvat (serverul era un fel de junghi batran) si m-am decis ca intr-un final sa optam pentru un router. Zis si facut. Am mers la conducere, am facut cererea care s-a aprobat imediat, am cumparat "instrumentul", l-am montat, l-am setat si uite asa am reusit sa rezolv problema cu reteaua interna.
Dupa asta a ramas vechea problema... internetul, pentru ca in tot timpul in care eu am facut reteaua, ei n-au aparut. Si am sunat iar la dispecerat, unde o doamna putin cam isterica mi-a spus ca nu are ce sa-mi faca mai mult decat sa trimita sesizarea la administratorul serverului care urma sa ia o eventuala decizie a trimiterii unui om la noi. Evident ca m-am enervat si eu si a urmat un schimb de replici mai dure, printre care amenintarea cu rezilierea contractului daca nu se rezolva problema.
Timpul a trecut, n-a aparut nimeni. Sun iar... de data asta la server. Baiatul de acolo mi-a spus ca a fost deja delegat cineva sa vina pentru remedierea problemei. Si a mai trecut o ora... doua... nimic. M-am saturat si m-am dus acasa.
Mai tarziu spre ora 18:00 un coleg mi-a confirmat ca nu a venit nimeni sa faca ceva.
Ce rezulta de aici? Faptul ca compania upc (cacofonia nu este intamplatoare) , manifesta o mare durere in pixul cu care semneaza actele oficiale, fata de problema unui trust media, care plateste un abonament business destul de consistent.

Pai cum sa isi mai faca ei imagine buna, cand toata lumea stie ca atunci cand sunt probleme, abia se mai deplaseaza cineva de la tehnic? UPC.. sunteti o companie de CACAT!!! Si cu prima ocazie o sa renunt si eu la serviciile voastre pentru ca la ora 21:00, din 4 mbps am abia 1.2. Sa stati sa navigati voi in vitezele astea de cacat, ca eu sincer m-am cam saturat. Telefoane peste telefoane, reclamatii peste reclamatii pe banii mei, si nimic.
Dar cand e vorba de incasat bani, veniti... intr-un suflet pentru a-i cere.
Ei bine, puteti sa cereti de acum cat vreti! Din partea mea puteti sa dati faliment. Nu mai suport inca o zi de nervi!
Maine depun referat la conducere pentru rezilierea contractului si ne transferam la rds. Si cu asta basta!
Un sfat! Feriti-va de upc in perioada asta. Se anunta vremuri tulburi pentru ei.

Starea de spirit a zilei...

Observ ca unii, din plictiseala nici nu mai intra pe blog. Ramaneti plictisiti fratilor, ca si eu sunt la fel zilele astea. Plictisit de tot... de cei ce ma inconjoara, de a iesi din casa, de a posta pe blog, de a vorbi la telefon sau de a iesi la o bere cu prietenii, de a merge la munca, de a ma trezi devreme dimineata, de a asculta muzica si a viziona filme si exemplele pot continua.
Observ ca devenim o natiune de plictisiti. Lansez cu ocazia asta un nou sport national...
Haideti sa ne plictisim impreuna? Ce ziceti?
De fapt cred ca sunteti plictisiti si sa dati un comenariu pentru a raspunde la provocarea asta...

Plictiseala placuta!

O zi speciala

Am avut un weekend relativ linistit, departe de casa, petrecut printre prieteni, prietene, beri, mancare etc. Azi am reusit sa ma intorc acasa. Drumul a fost un mare cosmar fiindca a fost extraordinar de cald. Acasa am fost primit cu bere si inghetata, am primit cadouri si felicitari cum de altfel s-a intamplat tot weekendul.
De ce toate astea? Simplu! Pentru ca azi e ziua mea. Sunt bucuros si nu prea.
Bucuros pentru ca am facut-o alaturi de persoanele dragi, pentru ca vineri am renegociat salariul si in sfarsit sunt si eu multumit, iar partea cu nu prea bucuros vine din cauza faptului ca incep sa realizez ca anii trec repede... mult prea repede, si peste cativa ani (nu prea multi) o sa ajung la o varsta la care nu o sa-mi mai doresc ca ei sa treaca asa cum au facut-o pana acum.
Totusi ma bucur de ceea ce imi ofera viata si incerc sa o traiesc la maxim fiecare clipa, in fiecare zi. Pana la urma asa este si normal nu?

Pe final va fac si voua un cadou... si anume piesa care weekendul asta m-a bine dispus cel mai mult, piesa care va intra in heavy rotation saptamana asta la XFM Romania.
Enjoy!

Rutina pur si simplu

Simt ca ma satur din ce in ce mai mult de rahaturile pe care le fac zi de zi, rahaturi numite simplu intr-un singur cuvant, rutina. Aceleasi chestii zi de zi. Aceleasi locuri, aceiasi oameni, aceleasi activitati, aceiasi patroni cretini (noroc ca sunt in concediu si mai scap de fata lor), aceleasi ore pentru a face anumite chestii obisnuite zi de zi, acelasi calculator, aceeasi muzica, aceeasi lista de messenger iar descrierea poate continua la infinit. M-am saturat! Sincer uneori simt ca nu mai pot. Ma simt ca un soarece de laborator inchis intr-o cusca.
Niciodata nu am inteles psihicul uman. Atunci cand sunt intr-un loc, mi-as dori sa fiu de unde am plecat, iar cand ajung acolo de unde am plecat vreau sa fiu acolo unde am fost. Parca o iau razna uneori.
In fiecare zi, tot ce fac este sa ma trezesc la ora 06:20, sa ma spal, sa ma imbrac si sa plec la munca. La 10 sa ies, sa vin acasa, sa mananc, sa ma pun la calculator, eventual sa mai trag un pui de somn dupa amiaza, pe seara sa ascult o muzica si sa ma uit la tv, iar dupa 12 noaptea sa ma pun sa dorm. Toate astea pentru ca ziua urmatoare sa o iau de la capat.
Vreau sa scap de rutina asta infecta!!! Vreau sa calatoresc, sa vad locuri pe care numai cu mintea le pot gandi, sa fac lucruri pe care mi le-am dorit toata viata... cu alte cuvinte VREAU SA FIU LIBER! Sa nu ma mai simt inchis ca intr-o cusca pentru soareci.
Dar nu se poate. De ce? Pentru ca lucrez zi de zi pentru un salariu de cacat, pentru niste patroni si mai de cacat, care conduc un trust de tot cacatul. Bine... unii ar putea spune sa-mi gasesc alt job. Intrebarea mea ar fi unde? La sapat santuri la drumuri si poduri? Sau la spatii verzi? No way!

M-am saturat si de rutina patronilor de la fiecare sedinta, cand spun ca "vom renegocia salariile" si mereu ne duc cu vorba. Promisiuni si iar promisiuni... unii patroni sunt de cacat si o sug violent la propriu cand vine vorba de drepturile salariale si nu numai, ale angajatilor, dar asta e cu totul alta poveste.
Sper sa apuc sa scap intr-o zi de toate rahaturile zilnice si ca o sa simt si eu ca am evadat din aceasta cusca numita RUTINA, in care ma simt prizonier.

Sa lasam muzica sa vorbeasca

A fost o zi lunga, cu multe de facut si am scapat tarziu de la munca. Sunt confuz si nu ma regasesc deloc zilele astea... am cosmar dupa cosmar in fiecare noapte. Incerc sa ma adun si chiar nu am chef sau idei sa pot scrie despre ceva, asa ca azi o sa va ofer 2 piese de exceptie care imi dau o oarecare stare de bine.

Enjoy! Ne auzim maine cand vom trage o linie asupra activitatii din prima luna de Buzoianu Blog.

The Cranberries - Linger


Si 2 voci de exceptie. Bono & Pavarotti
U2 & Luciano Pavarotti - Miss Sarajevo (Original Video)

Inca o zi din viata mea...

Noaptea trecuta, a fost una grea. Am visat razboi... mai mult sau mai putin modern. Bombe care veneau de nicaieri, refugii, oameni speriati, impuscaturi si fuga de bombardamente. De dimineata m-am trezit atat de derutat incat nici nu stiam pe ce lume sunt. A trebuit sa ma spal si sa ma imbrac rapid pentru a ajunge la radio. Acolo inca o surpriza... sau nu. Nici azi nu se renegociaza salariile, desi ne-a fost promis faptul ca ieri (n.r - luni), vom negocia.
Am oftat inca o data dezamagit si am plecat acasa impreuna cu colegul meu de tura. Multa ploaie, multa lume derutata, un trafic haotic asa cum este mereu cand ploua torential.
Intr-un final am ajuns acasa. Am aruncat cheile cu un mare sictir, am pornit PC-ul, m-am schimbat de hainele ude si am intrat pe net. Nimic interesant nici azi mi-am zis. M-am pus sa ma uit cum ploua, si mi-am adus aminte ca mi-e foarte somn, pentru ca noaptea care tocmai trecuse am fugit de bombe, de impuscaturi, de razboi. Asa ca m-am hotarat sa dorm. Si cred ca asta o sa fac toata ziua astazi pentru ca vremea si ajuta in sensul asta. Sper sa scap de cosmaruri si sa reusesc sa ma odihnesc pentru ca sunt absolut derutat.
Maine am o noua misiune. Eu impreuna cu cineva din blogosfera buzoiana, ne-am gandit sa organizam o intalnire a bloggerilor. Datoria mea e sa aflu cati ar fi dispusi sa participe.

Asa ca va rog pe toti cei care doriti sa participati, indiferent de unde sunteti, sa lasati un comentariu aici sa stim daca merita efortul sau nu.

Acum ma intorc la somn. S-aveti o zi buna si sa profitati din plin de racoarea de afara.

Gata cu marea...

Nu as fi bagat aici si versurile astea daca nu as fi avut proasta inspiratie sau inconstienta sa ma intorc din Vama Veche cu masina amicului meu, care conducea dupa ce bause vreo doua beri. Ia ziceti voi drept, asa-i ca v-ati urcat la volat un pic ciupiti? Macar o data? Eu una stiu ca m-am invatat minte. Dar a trebuit sa ne rasturnam un pic cu masina aia mai intai.

drink and drive

© By Colleen F. Finnigan

near the door
he paused to stand
as he took his ring
off her hand
all who were watching
did not speak
as a silent tear
ran down his cheek
and in his mind
the memories ran
of the moments they walked
and ran in the sand
but now her eyes are very cold
for he would never again
have her to hold
they watched in silence
as he bent near
and whispered the words
I love you in her ear
he touched her face and began to cry
as he put his ring on
and wanted to die
just then the wind began to blow
as they lowered her casket into the snow
this is what happens
to man alive
when friends let friends
drink and drive

Deci... n-am chef!

Deci azi n-am chef. Nu am chef de munca, de telefoane, de discutii lungi si plictisitoare, de idioti, de cretini, de sefi, de patroni, de iesiri la bere, de forumuri pline de cretini care se iau de viata ta daca postezi ceva care e contrar ideii lor, de muzica, de plimbari si de multe altele.

E o stare generala azi printre toti cu care am luat contact. De ce? Poate pentru ca s-a acumulat acea oboseala din cauza nesomnului cauzat la randul lui de canicula... sau nu stiu, poate de altceva. Habar n-am. N-am chef sa tastez nimic.
Azi am fost felicitat de cativa prieteni si de cativa oameni din presa pentru articolul ancheta despre incalzirea globala si joaca de-a Dumnezeu. Multumesc mult. Insa si americanii ma plictisesc cu studiile lor. Ei oare nu se mai plictisesc? Nu vor si ei o zi, doua, trei, noua, paispe, douazeci libere? Sa se mai deconecteze de toate rahaturile alea?
Poate ca si-au luat liber... s-or fi plictisit si ei sa ne incalzeasca atata. Poate deasta e mai racoare... poate deasta o sa si ploua un pic.

Cred ca ma bag la un joc, desi nu stiu daca am chef. Dar mai sigur ma bag la un somn ca e mai sanatos. Poate mai scap de starea asta.